sâmbătă, 29 iunie 2013

Black and White Color of Kpop

foto: vallpowper.com
Alb si negru. Intotdeauna asociem albul cu lumina si negru cu intunericul. Albul cu binele si negrul cu raul. Cred ca este un stereotip. De ce creierul nostru este setat sa faca asocieri? De ce ne bucuram de alb/lumina si ne temem de negru/intuneric? E o nebunie, un vartej, o iluzie, ne mintim crezand ca demonii salasuiesc numai in bezna.

Cum ne-am putea bucura de ceva daca ar fi intotdeauna bine/alb? Albul nu ar fi alb daca nu ar exista negrul, lumina nu ar fi lumina dacă nu ar exista intunericul iar fericirea nu ar avea nume... In sufletele noastre exista si lumina si intuneric.


Cum ar fi daca totul in jur ar fi doar alb? Nu cred ca am putea vedea ceva. Nimic nu ar avea inceput. Nimic nu ar avea sfarsit. Si nici un drum nu-ti poti croi fara repere. Nu stiu daca este o regula a Universului, dar albul fara negru nu poate exista.


Ar trebui sa nu ne fie teama de intuneric. Chiar daca totul pare negru in jur, in suflet se sadeste speranta. Speranta ca acest intuneric are un sfarsit. Si ca dincolo este lumina. Separat, aceste doua non-culori nu pot exista. Dar alaturarea lor inseamna lupta, caci dintotdeauna albul a vrut sa ia locul negrului si invers.

Totul porneste de la alb la negru si se intoarce la alb si negru. Exista o distanta mica, dinainte stabilita, repetitiva, ca un ritm sacadat . De fiecare data cand avem caderi sau dezamagiri cautam sa ajungem la lumina. Aceeasi inclestare plina de culoare dintre alb si negru care se transforma intr-o paleta plina de culori: rosu - iubirea, galben- linistea, verde - speranta, albastru - forta de a crea culoar intre alb si negru....

Tot stereotip este si faptul ca ziua este alba iar noaptea neagra. Dar de cate ori am avut zile negre iar noptile au fost albe? De cate ori am fost martorii exploziei de culori la intalnirea dintre zi si noapte sau noate si zi? De la neliniste la satisfacte, de la deznadejde la surprindere, de la resemnare si acceptare la implinire, prin toata aceasta paleta de culori trecem cand albul/lumina se intalneste cu negru/intunericul...

Si-am incalecat pe-o sa si-am mai spus o poveste in alb si negru asa...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu